Aflu de pe blogul Oskar ca s-a deschis Karousel, "prima galerie de arta care vinde doar fotografii". Lucru bun, zic, mai ales ca sunt si nume de fotografi care nu lasa multa lume indiferenta (Cosmin Bumbut, Cristian Crisbasan, Alex Galmeanu etc). Partea mai putin buna este asemanarea izbitoare intre ideea celui care a facut logo-ul celor de la Karousel si logo-ul Australian Open 2009. Sa va mai spun ca nu cred in coincidente?
1 comment:
Ce sa zic, seamana destul de mult. E clar aceeasi idee, un evantai (cu niste litere rascracite pe pale). Ah, am uitat sa ma prezint, eu sint autorul logoului Karousel. Nu am vazut logoul Melbourne-ului pina azi (am verificat si nu e al Australian Open, dar asta nu schimba cu nimic acuzatia de plagiat) M-am hotarit sa va scriu ca sa clarific un pic chestiunea. Onoarea-mi, carevasazica :) Mai stii, mai da un nepot un search peste 200 de ani si vede ca bunicu ala prafuit din jpeguri a copiat marfa de la altii. Cica Melbourne-ul a fost facut in 2006. Speram sa fie din 2009, pentru ca stiu cind mi-a venit mie ideea pentru Karousel. Prin toamna lui 2008 adica. Asta e, ghinion - ehei, daca eram eu primul, acum as fi avut alt discurs. Dar hai sa trec la subiect, ca m-am cam lungit cu indroducerea.
Logoul asta e inspirat din nume - care l-a precedat. Cind am auzit de Karousel si de galerie foto, m-am gindit imediat la proiectorul Kodak Carousel. Normal, nu? Si cum miscarea asta de evantai va fi preluata de obiectele si de prezentarea fotografiilor in galerie. A fost prima si cea mai buna idee. Am mai avut si altele, dar i-am prezentat-o Violetei doar pe asta :) Si asta a ramas. Am mai discutat un pic pe culoare (eram linga Piata Matache cind am vorbit - la telefonul mobil, eu) si toata lumea a fost multumita. Pina acum vreo luna, cind mi-am dat seama ca cartoanasele astea ale mele nu au acelasi punct de fuga. Totusi imi plac chiar si asa - nu e nevoie sa mergi pe realism neaparat - la scoala Madam Crainic ne explica ca la renascentistii timpurii gasesti doua sau mai multe puncte de fuga. Si nu-i o drama. In fine, astea-s chichite de discutat la bere intre oamenii carora le place tipul asta de disectie.
Am scris pe-aici doar ca sa va declar ca nu e copiat. Nu e domle copiat! Ah, si nici nu a durat 18 luni sa-l fac, asa cum scrie la jurnal ca ar fi fost cazul cu 'celalalt', E drept ca nici nu a costat 750000 de nustiuce. Daca as fi negociat in liga asta, la mine ar fi durat 40 de ani, as fi cerut pe el 399 de catralione de amero, si l-as fi copiat dupa logourile IBM, GE, Mercedes, Apple, The Times, Nike si Canon la un loc. Sau poate dupa Posta Romana, Tarom, Romtelecom si Flanco. Si as fi platit cite un articol in Print, Wallpaper, Monocle, ba chiar si in The Economist care sa ma ridice in slavi, ca ce designer genial sint eu, cum am distilat mostenirea designareasca mondiala, de la Adam pina la Obama, ok, Hoefler, si de ce cei mai tari din parcare sintem io si Violeta, care si-a deschis o galerie.
Admit insa ca in tara noastra e greu sa crezi in coincidente. Si mai e si placerea perversa de a observa cum tot ce se face la noi e inginarea cu juma de gura dupa ce au facut unii (in America de preferinta). Pe bune, chiar azi mi s-a cerut sa semene cu 'astea', niste poze cu o coliba fast-food de la tara, din America pe undeva. Nu e cazul Violetei. Ea chiar are incredere in discernamintul, talentul si onestitatea mea, si asta ma responsabilizeaza :)
Well, cam asta am avut de zis. Sper sa lamureasca nitel lucrurile. Nu ca ar fi o mare scofala, dar orsicit.
Bogdan
Post a Comment