fotografia in presa

Primo. Am dat peste un blog cu "fotografii iconice" si l-am pus frumos in blogroll-ul de fotografi non-ro. Rasfoiti, cititi si luati aminte...

Secondo. Ma tot gandesc la felul in care o fotografie reuseste (ori ba) sa transmita ceva-ul dupa care umbla si fotograful si reporterul (daca e vorba de o fotografie de presa). Cred ca am mai spus asta, niciodata viziunea fotografului nu o sa coincida cu ce a redactorului si poate nici cu cea a editorului foto; in 95% din cazuri, as merge pe mana fotografului...

Revenind la simbolistica fotografiei. Atentie, urmeaza o intrebare grea: "De ce se folosesc imagini explicite in defavoarea celor care te duc cu gandul la? Sunt acestea din urma arta sau un soi de fotoreportaj destept?". Atunci cand va avea de ales, cel-care-stie-ce-vrea-cititorul va dori sa vada in pagina unui ziar evidentul si nu "artisticarii". Sa nu care-cumva sa punem cititorul sa mai si gandeasca, sa-i dam totul "la botul calului", cu lux de amanunte...

Si in fotografie, ca peste tot, sindroamele "asta vrea cititorul" si "asa-i place lu' sefu" sunt cele doua legi cu care incepe caietul de sarcini.

Terzo. Acolo unde cititorul ii face agenda ziaristului (spunandu-i despre ce si cum sa scrie), rolul presei e redus la informarea de tip primar, la relatarea faptelor, la evidente. Daca presa scrisa de peste tot vrea sa nu dispara (fizic) in urmatorii 10 ani trebuie sa tina cont ca un ziar "de stiri" este sortit pieirii, in era internetului si a televiziunii. De ce as mai da bani (!) pe ziarul de maine (!) ca sa aflu cu 10% mai mult din stirea pe care deja o stiu de azi ? Solutia? Ziarul va trebui sa vina cel putin cu:

1) layout si fotografii super tari;
2) analize ale unor nume sonore, cu notorietate;
3) multe pagini & suplimente